35000 de locuri la masterat

Tinerii care şi-au încheiat, în această vară, studiile de licenţă au la dispoziţie 34871 de locuri subvenţionate de stat, de 1,5 ori mai mult decât anul trecut, pentru a urma o specializare în cadrul masteratului. Cele mai multe locuri sunt oferite de Universitatea “Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca (UBB)-3474, Universitatea din Bucureşti (UB) dispunând de 3400 de locuri, iar Universitatea “Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi, de 2710 locuri. Cele două promoţii care şi-au obţinut, concomitent, diplomele de licenţă, luna trecută, vor candida pe locuri separate. Astfel, cei care au absolvit pe modelul vechi ce presupune parcurgerea a patru ani de studii vor avea la dispoziţie 15784 de locuri, în timp ce tinerii care au studiat, timp de trei ani, după modelul Bologna au asigurat un număr de 18463 de locuri bugetate pentru ciclul masteral.

Oferta diferă foarte mult, în funcţie de universitate. Astfel, în timp ce unele instituţii de învăţământ pun la bătaie un număr generos de locuri pentru licenţiaţii cu trei ani, alte universităţi vor asigura un număr mai mare de locuri bugetate, celor care au absolvit facultatea după patru ani de studiu. Academia de Studii Economice, de pildă, dispune de 1.680 de locuri pentru masteratul Bologna, aproape dublu faţă de oferta pentru masteratele de tip vechi (738 de locuri), situaţie asemănătoare cu cea întâlnită la Universitatea „Babeş-Bolyai”, din Cluj-Napoca (2.379 faţă de 1.095)  sau la Universitatea Alexandru Ioan Cuza, din Iaşi (1.850 faţă de 860).La Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară din Timişoara, lucrurile stau taman pe dos, licenţiaţii pe tip vechi având la dispoziţie 195 de locuri, aproape de 20 de ori mai multe decât absolvenţii Bologna. La fel, Universitatea din Petroşani dispune de 140 de locuri la masteratele pentru licenţiaţii anteriori Bologna, dublu faţă de cele de doi ani.

Durata şi conţinutul masteratului, diferite pentru cele două promoţii

Pentru prima dată în România, admiterea la masterat se va face în mod diferit, în funcţie de numărul de semestre parcurse de candidaţi la nivelul studiilor de licenţă. Pe lângă modalitatea de triere a aplicaţiilor, unele universităţi şi-au stabilit şi programe diferite pentru cele două promoţii. La Academia de Studii Economice, de pildă, vor fi implementate două tipuri de masterate: unul de aprofundare, destinat licenţiaţilor Bologna, ce se va desfăşura pe doi ani şi va presupune ca probă de admitere un test grilă şi masteratul de pregătire complementară, gândit în mod special pentru absolvenţii a patru ani de licenţă, fiind o formă de studii postuniversitare. Deşi va avea ca durată tot patru semestre, acesta din urmă va avea drept criteriu de selecţie în vederea admiterii media obţinută la licenţă şi va permite absolvenţilor care au parcurs patru ani de licenţă să-l poată termina după trei semestre, pe cel de-al patrulea rezervându-l practicii. 

 

Dezbatere studenteasca despre mobilitate

 Reprezentanţii Alianţei Naţionale a Organizaţiilor Studenţeşti din România (ANOSR) au acuzat, joi, în cadrul unei dezbateri 'lipsa totală' a mobilităţii interne a studenţilor şi cadrelor didactice, precum şi existenţa unui număr foarte mic de acorduri bilaterale între universităţile româneşti şi străine. Totodată, studenţii reclamă şi informarea scăzută în rândul posibililor beneficiari de programe de mobilitate cu privire la posibilitatea ca aceştia să le acceseze. Potrivit reprezentanţilor ANOSR, parteneriatele între universităţile româneşti sunt 'inexistente'. În opinia studenţilor, mobilitatea în sistemul educaţional implică şi mobilitatea corpului academic, atât cea externă cât şi în interiorul spaţiului universitar românesc. 'România ar trebui să-şi asume obiectivul ca până în 2020, 20% dintre studenţi să fie mobili', a declarat, în cadrul dezbaterii 'mobilitatea studenţilor', preşedintele ANOSR, Cezar Hâj. Directorul sediului UNESCO din Bucureşti, Jan Sadler, consideră că accentul în România se pune prea mult pe mobilitatea externă a studenţilor şi cadrelor didactice, prea puţin pe cea internă între universităţile româneşti. El a spus că poartă discuţii cu reprezentanţii MECT pentru organizarea unei conferinţe regionale pe teme de educaţie la Palatul Parlamentului în perioada 21-24 mai 2009, la care să fie prezente cele mai bune zece instituţii de învăţământ superior din România şi reprezentanţi de la mai multe universităţi străine. Potrivit preşedintelui Sindicatului Alma Mater, Răzvan Bobulescu, mobilitatea studenţilor facilitează accesul acestora la piaţa muncii. Bobulescu a acuzat dimensiunea mică a fondurilor care să acopere costurile pentru mobilitate. Prezentă la dezbatere, preşedintele Uniunii Europene a Studenţilor, Ligia Deca, a opinat că nu se poate vorbi de mobilitate fără credite transferabile şi asigurarea calităţii. Ea a spus că peste 95% din studenţii care pleacă în programe de mobilitate iau legătura cu alţi studenţi şi astfel scade gradul de intoleranţă. Totodată, mobilitatea oferă oportunitatea schimbării curriculei universitare prin oferirea de noi programe, dezvoltă abilităţile lingvistice, promovează democraţia, păstrează şi diseminează fenomenele culturale. La rândul său, consilierul prezidenţial Cristian Preda a susţinut că programele de mobilitate ajută la descoperirea diversităţii, a moravurilor şi a altor culturi. El a acuzat faptul că unii studenţi văd universitatea ca o agenţie de voiaj în sens turistic, iar unii profesori pleacă prin programe de mobilitate pentru că au 'rate de plătit'. Potrivit consilierului, unii dintre studenţi, care şi muncesc, nu pot fi 'mobili' pentru a nu-şi pierde serviciul. Cristian Preda şi-a manifestat nemulţumirea şi faţă de faptul că studenţii se angajează din timpul facultăţii. 'Nu mi se pare firesc ca de la bugetul de stat să primească bani studenţi care muncesc la diverse firme. Ne furăm singuri căciula', a spus Preda. Secretarul de stat pentru învăţământ superior din cadrul MECT Remus Pricopie a declarat că universităţile ar trebuie să 'exerseze' schimbul de studenţi. La rândul său, prorectorul Academiei de Studii Economice, Dumitru Miron, consideră că mobilitatea studenţilor şi a profesorilor se face printr-o armonizare curriculară. Dezbaterea organizată de ANOSR face parte din campania europeană 'Let's go', potrivit căreia fiecare student şi profesor, indiferent de contextul economic sau social, dizabilităţi, sex, religie sau naţionalitate trebuie să ajungă în străinătate să ia parte activ la societate, să studieze, predea sau să cerceteze într-un mediu stabil având aceleaşi drepturi ca şi ceilalţi studenţi sau profesori din instituţie.

SURSA: agerpres

Fonduri pentru ONG

 Fundaţia pentru Dezvoltarea Societăţii Civile va organiza, în perioada 1-9 septembrie, în unsprezece oraşe din ţară, sesiuni de informare pentru programul de finanţare Fondul pentru Organizaţii Neguvernamentale. Potrivit unui comunicat transmis joi AGERPRES, cele unsprezece oraşe în care vor avea loc sesiuni de informare sunt: Bucureşti, Oradea, Iaşi, Brăila, Cluj, Constanţa, Miercurea Ciuc, Braşov, Timişoara, Sibiu şi Craiova. Obiectivul Fondului ONG, înfiinţat de Mecanismul Financiar al Zonei Economice Europene (European Economic Area EEA), este de a consolida societatea civilă din România prin sprijinirea unor proiecte în cinci domenii prioritare: consolidarea democraţiei, oportunităţi pentru participarea copiilor şi tinerilor la viaţa comunităţii, incluziune socială şi acces la servicii sociale, protecţia mediului, conservarea şi valorificarea patrimoniului cultural. Bugetul alocat este 1,8 milioane euro. Sesiunile de informare vor fi organizate în parteneriat cu Fondul de Dezvoltare a Euroregiunii Carpatice - FDEC România şi Fundaţia pentru Parteneriat.

SURSA: agerpres

Universităţile din România şi-au deschis uşile pentru studenţii moldoveni

 Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului de la Bucureşti a făcut publică lista candidaţilor din Republica Moldova admişi în învăţământul superior din România în sesiunea I - august 2008.  România va oferi în anul de studii 2008-2009, pentru cetăţenii Republicii Moldova, 1000 de locuri în licee (850 cu bursă şi 150 fără bursă) şi 1050 de burse universitare (1000 cu bursă şi 50 fără bursă).    În acelaşi timp, pentru anul de studii 2008-2009, mai sunt oferite 227 de locuri la studiile de masterat (124 cu bursă şi 103 fără bursă) pentru cei care deţin diplomă de licenţă din România, 35 de locuri la doctorat (30 cu bursă şi 5 fără bursă), precum şi 30 de burse pentru studii de rezidenţiat.   Menţionăm, de asemenea, că începând cu anul de învăţământ 2008-2009, bursa basarabenilor de origine română sau cu cetăţenie română care studiază în România va fi majorată cu 81,1 la sută şi va constitui între 65 şi 85 de euro.

Peste 14.000 de elevi, care nu au luat bacalaureatul în iunie, au susţinut, miercuri, ultima probă

 Absolvenţii claselor de filologie au putut opta între matematică, chimie, biologie, istorie, geografie, logică şi argumentare, psihologie, economie, filosofie, educaţie antreprenorială şi educaţie fizică. Cei care au terminat un profil real sau ştiinţe ale naturii au avut de ales între o limbă modernă - alta decât cea susţinută la proba orală, istorie, geografie, logică şi argumentare, psihologie, economie, filosofie, educaţie antreprenorială şi educaţie fizică, iar candidaţii care au finalizat specializări în ştiinţe sociale vor susţine examenul la o limbă modernă - alta decât cea susţinută la proba orală, matematică, chimie, biologie sau educaţie fizică. Subiectele au fost afişate pe site-ul ministerului, ww.subiecte2008.edu.ro, încă din 29 februarie. Au fost pregătite 300 de subiecte, dintre care, mierucri dimineaţă, au fost extrase trei, într-o şedinţă publică, la sediul Ministerului Educaţiei. Ulterior, prin intermediul postului Radio România Actualităţi, comisiile de examen au aflat care a fost subiectul ales. Pentru candidaţii care au ales să dea ultima probă la educaţie fizică, şcolile unde se organizează acest examen sunt obligate să asigure supraveghere medică autorizată şi apă potabilă pentru elevi. Pe 29 august, până la ora 16.00, vor fi afişate primele rezultate şi vor fi depuse contestaţiile. Acestea din urmă vor fi soluţionate în intervalul 30-31 august, urmând ca rezultatele finale să fie afişate pe 1 septembrie. Pentru a promova bacalaureatul, elevii trebuie să obţină cel puţin nota 5 la fiecare probă şi media finală minimum 6.

SURSA: www.realitatea.net

Elevii isi tocesc coatele pe bancile scolii cu gandul la salarii mai mari si la emigrare

 Conditii mai bune de studiu, slujbe pe salarii mari si, in final, emigrarea - acestea sunt motivele pentru care multi absolventi de liceu pleaca sa faca facultatea in strainatate, acolo unde, potrivit unui studiu, planuiesc sa se stabileasca si nu mai putin de un sfert dintre studentii romani. "De la Colegiul National Mihai Viteazul pleca, in fiecare an, cel putin 30 dintre cei 300 de absolventi, jumatate urmand sa studieze in Statele Unite ale Americii, ceilalti alegand Franta, Anglia, Italia, Olanda sau Danemarca. Pleaca si olimpicii, dar si elevi buni care chiar vor sa invete, care stiu ce vor de la o facultate. Ei spun ca se intorc, insa, dupa primul an, se decid sa ramana acolo. Multi dintre ei au fost elevii mei si pastram legatura, imi spun ce conditii de studiu si viata au acolo si ce oportunitati de angajare au dupa finalizarea studiilor, este de inteles ca nu vor sa se mai intoarca", a explicat, pentru NewsIn, prof. Daniel Petriceanu, profesor de matematica la Colegiul National "Mihai Viteazul", unul dintre liceele bucurestene recunoscut pentru numarul mare de elevi care reusesc performante in domeniul matematicii si informaticii.

Peste 23% dintre studenti isi doresc sa emigreze

Situatie similara la un alt liceu bine cotat din Capitala, Colegiul National "I. L. Caragiale". Potrivit directorului institutiei, in ultimii ani, tot mai multi absolventi ai acestui liceu se decid sa-si continue studiile in strainatate. "Spre exemplu, eleva care a luat cea mai mare medie la bacalaureat, anul acesta, va studia in Franta. Foarte multi elevi de la profilurile bilingve pleaca in Italia si Germania, iar anual cel putin 15 absolventi ai nostri sunt admisi la universitati din strainatate", spune prof. Gabriela Bancila, directorul de la "I. L. Caragiale". Strainatatea nu este un ideal doar pentru absolventii de liceu. Un student din patru se gandeste sa plece definitiv din Romania, ratiunile fiind aceleasi: posibilitati de continuare sau completare a studiilor in conditii superioare celor de acasa, oportunitati de angajare pe salarii mai mari, pe scurt - o viata mai buna. Potrivit unui studiu efectuat, luna trecuta, de Agentia pentru Strategii Guvernamentale, mai mult de 23% dintre studenti doresc sa emigreze. De altfel, la marea majoritate a universitatilor renumite invata si studenti romani. In Statele Unite, asociatia studentilor romani de la Institutul de Tehnologie din Massachusetts numara aproape 60 de membri -studenti, doctoranzi si cercetatori, domeniile in care se specializeaza acestia fiind, intre altele, matematica, IT, lingvistica, ingineria mediului, aerodinamica si astronomie. Tot peste Ocean, Asociatia Studentilor Romani de la Universitatea Harvard are 47 de membri, dintre care trei lucreaza in laboratoarele de cercetare, unde acopera arii ca astromonie extragalactica, cercetarea cancerului sau biologia celulara.

Sistemul de invatamant american, superior celui romanesc

Octavian Bucur aste absolvent al Facultatii de Medicina "Carol Davila" din Bucuresti, iar din 2005 studiaza cancerul in SUA. El vrea sa-si continue cariera in cercetarea biomedicala in America si considera ca are suficiente motive pentru a ramane acolo. Il motiveaza, in primul rand, salariul, apoi organizarea laboratoarelor de cercetare din cadrul universitatilor americane si dotarile acestora. "Laboratoarele din Romania sunt prost dotate si, pentru a primi substantele sau aparatele dorite, trebuie sa completezi nenumarate hartii si sa astepti exagerat de mult timp. Esti prost platit si pana la urma observi ca in laboratoarele din Romania calitatea personalului scade constant, pentru ca persoanele tinere cu potential mare in cercetarea biomedicala pleaca in strainatate", a afirmat Octavian Bucur. In privinta sistemului de invatamant american, acesta este considerat superior celui romanesc, iar asta in primul rand pentru ca este structurat mult mai bine. "Sistemul american de invatamant superior ofera o baza mai larga de cunostinte, studentii iau cursuri din domenii foarte diverse si isi pot alege singuri cursurile, care nu sunt obligatorii, ca in Europa. E libertatea studentului sa aleaga ce anume vrea sa invete. Un alt mare avantaj este ca nu este nevoie sa iti stabilesti specializarea la inceputul facultatii, ci o poti alege pe parcursul studiilor", a mai explicat Bucur.

Peste 300 de profesori romani predau matematica peste hotare

Un numar comparabil de studenti romani sunt si in universitatile europene. La Cambridge invata, in prezent, 20 de studenti si doctoranzi. La Oxford studiaza, in total, 42 de romani, dintre care 24 sunt doctoranzi, iar 23 dintre profesorii de la Oxford sunt romani. De altfel, potrivit unui raport intocmit, la jumatatea anului trecut, de Institutul de Matematica "Simion Stoilow" al Academiei Romane, toate universitatile de top din America au cel putin un profesor de matematica roman si peste 40 de profesori romani predau in invatamantul superior francez. in total, sunt peste 300 de profesori romani care predau matematica la universitati din Statele Unite, Franta, Noua Zeelanda, Marea Britanie, Germania si Italia. in majoritate, acestia au plecat din Romania pentru a-si face meseria in conditii mai bune si pe bani mai multi.