Profesori de nota 2 la examenul de titularizare

 In judeţul Suceava, peste 200 dintre dascălii care s-au prezentat la concursul de titularizare au luat note foarte mici. Doi candidaţi au fost notaţi cu 1 după ce au predat foile complet goale. Alţii au luat nota 2, 3 sau 4, potrivit Realitatea TV. Mai mult de jumătate dintre cei care s-au prezentat la examen, respectiv 7,3%, nu au obţinut un post de titular din cauză că nu au reuşit să ia note mai mari de 7. Dintre cei peste 1.100 de candidaţi, mai bine de 200 au luat note sub 4. Cele mai mici note le-au primit candidaţii la un post titular de profesor de limba franceză. "Este un indiciu că invăţămantul nu este o opţiune pentru dumnealor", a declarat Daniel Hrenciuc, inspector general adjunct ISJ Suceava. Rezultate slabe la titularizare şi in judeţul Botoşani, unde peste un sfert dintre candidaţi nu a reuşit să treacă de nota 5. Un aspirant la postul de profesor de educaţie fizică şi sport a fost notat cu 1. "Sunt mai mulţi factori care concură la astfel de rezultate. Unul este slaba pregătire incă din universitate, doi, cei care s-au prezentat la concurs nu s-au pregătit in conformitate cu bibliografia, iar al treilea este slaba motivare, slaba salarizare a celor din invăţămant, ceea ce face ca la astfel de concursuri sunt vin cei mai slab pregătiţi, cei care nu găsesc joburi in altă parte", a declarat Gheorghe Isvoranu, preşedintele federaţiei Sindicale "Spiru Haret, adăgand că invăţămantul se confruntă acum cu o criză de cadre didactice calificate.

SURSA: ziua.ro

AUTORITATEA NATIONALA PENTRU TINERET ofera VARA ACEASTA 78 000 DE locuri in tabere

 Autoritatea Naţională pentru Tineret (ANT) va pune la dispoziţia elevilor, studenţilor, tinerilor şi cadrelor didactice, în această vară, peste 78.000 de locuri în 70 de tabere, a declarat marţi, pentru AGERPRES, purtătorul de cuvânt al autorităţii, Alexandra Bocoş. Astfel, potrivit acesteia, vor fi organizate 11-13 serii, a câte 6.100 de locuri de cazare. În funcţie de destinaţia aleasă, preţul unei zile de tabără ce include cazare şi pensiune completă va porni de la 20 de lei şi nu va depăşi 46 de lei. Alexandra Bocoş a precizat că singura tabără care nu a fost deschisă de către ANT deoarece 'nu îndeplinea standardele de calitate necesare' este cea de la Codrii de Aramă din judeţul Botoşani, dar a subliniat că 'problema este în curs de rezolvare'. Totodată, purtătorul de cuvânt a afirmat că anul acesta în taberele ANT nu au existat cazuri de toxiinfecţii alimentare. Referindu-se la amenzi, reprezentantul ANT a spus că a fost aplicată una singură, respectiv la Direcţia Judeţeană de Tineret Cluj. 'Toate taberele din subordinea ANT sunt în stare de funcţionare. În urma verificărilor şi a controalelor efectuate în taberele şcolare, nu au fost găsite nereguli în asigurarea cadrului optim de desfăşurare, în conformitate cu normele generale stabilite', a adăugat Bocoş. În vacanţa de vară, ANT va organiza 15 tabere tematice şi 11 tabere naţionale pe diverse domenii de interes, începând cu jurnalism, artă fotografică, arte vizuale, tabere de cercetări, precum şi tabere de limbi străine. Înscrierile pentru taberele tematice se pot face la direcţiile judeţene pentru tineret care organizează tabăra, precum şi la Tabăra pentru tineret a municipiului Bucureşti. Anul acesta, ANT va organiza şi tabere externe, în Tunisia şi Grecia. Pentru Tunisia, taberele sunt împărţite în 12 serii a câte şapte zile, preţurile fiind cuprinse între 394 de euro şi 467 de euro. Sunt puse la dispoziţie 1.056 de locuri. În Grecia, tabăra va avea 14 serii de copii, preţurile fiind cuprinse între 199 euro şi 219 euro pentru şapte nopţi de cazare. În total, sunt oferite 1.232 de locuri.

Solicitarea pentru introducerea studiului istoriei comunismului

 Fundaţia Academia Civică solicită introducerea unui curs obligatoriu de istorie a comunismului în România la liceu, care să reprezinte şi materie obligatorie pentru bacalaureat, a declarat preşedintele fundaţiei, Ana Blandiana, în cadul unei conferinţe, marţi, la Institutul Francez. Ana Blandiana a precizat că fundaţia pe care o conduce va trimite o scrisoare adresată Ministrului Educaţiei pentru introducerea orelor de curs de represiune a comunismului în România, în regim obligatoriu, chiar de la toamnă. Totodată, Ana Blandiana a adăugat că acest curs ar trebui să constituie materie obligatorie de bacalaureat, declarându-se îngrijorată de faptul că Istoria românilor nu mai are acest statut. "Acest lucru se întâmplă sub egida Uniunii Europene, dar integrarea nu înseamnă pierderea identiţăţii, ci îmbogăţirea ei", a declarat Ana Blandiana. "Este o spălare a creierului ce se întâmplă acum, se programează nişte generaţii care nu îşi vor cunoaşte trecutul", a mai spus, pentru NewsIn, preşedintele Fundaţiei Academia Civică. Fundaţiei Academia Civică a realizat Memorialul Victimelor Comunismului şi al Rezistenţei de la Sighet în fosta închisoare din localitate şi Centrul internaţional de studii asupra comunismului, cu sediul in Bucureşti, şi organizaează anual Şcoala de vară de la Sighet, unde o serie de experţi din ţară şi din străinătate predau elevilor de liceu înscrişi un curs de o săptămână de istorie a comunismului. Rectorul Şcolii de vară de la Sighet este istoricul Stéphane Courtois, coordonatorul lucrării de renume mondial "Cartea neagră a comunismului" şi director la Centre International des Recherches Scientifiques, care a fost prezent la conferinţa organizată marţi la Institutul Francez. Courtois a spus că este mulţumit de seriozitatea cu care elevii au urmărit cursurile şi la ediţia de anul acesta a Şcolii de vară de la Sighet, timp de şapte zile, patru ore dimineaţa şi patru ore seara în fiecare zi. De asemenea, Stéphane Courtois a remarcat caracterul inovator al ediţiei cu numărul 11, din 2008, a Şcolii de vară, deoarece, dacă la primele 10 ediţii au participat câte 100 de elevi, anul acesta au fost 50 de elevi şi 50 de profesori de istorie din toate judeţele. "Înainte erau experţii, cu cea mai mare cunoaştere, şi elevii, fără cunoaştere, acum există o verigă intermediară, a profesorilor de liceu, care învaţă cum să îi înveţe la rândul lor pe elevi", a spus Curtois. "Poate la următoarele ediţii vom avea şi câţiva studenţi, pentru că trebuie să ne gândim şi la viitor - România nu o să aibă şi peste 50 de ani aceiaşi profesori de istorie", a mai spus istoricul. Curtois a mai explicat că istoria contemporană a României este foarte puţin tratată şi neadusă la zi, problemă cu care s-a confruntat şi Franţa cu propria istorie de după cel de-al doilea Război Mondial. El a povestit însă şi cum a găsit un manual francez de istorie pentru ciclul secundar (clasa a X-a în sistemul românesc n.r.) care data din februarie 1940 şi reda istoria până în 1939. Asfel, la sfârşitul cărţii, exista un capitol dedicat totalitarismului, cu o pagină despre nazism, una despre Mussolini, una despre Marx şi una despre Stalin. "Dacă bunicii noştri erau capabili să înfrunte actualitatea, noi de ce nu am fi", a conchis Curtois. Stéphane Courtois a mai atras atenţia şi asupra faptului că istoricii au studiat ani de zile comunismul fără o bucată de hârtie din arhive. O primă etapă în studiul comunismului s-a făcut fără acces la arhive, spune Curtois, fiind urmată de ceea ce el a numit "revoluţia documentară", când au fost deschise arhivele puterii. "S-ar putea face un clasament al ţărilor postcomuniste după accesul la arhive - de la Belarus, unde acestea rămân închise, până la Polonia, unde arhivele sunt în proprietatea Institutului Memoriei Naţionale din Polonia şi accesul la ele este liber. România ar fi pe la mijlocul acestei liste, dar se pot vedea progrese", apreciază Courtois. Istoricul francez a lăudat progresele României, înregistrate în studiul comunismului, prin crearea Memorialului de la Sighet şi prin multitudinea de lucrări consacrate comunismului, care arată o mişcare de interes şi de cercetare ce nu mai poate fi oprită, dar şi prin întorsătura în poziţia luată de putere. Curtois a dat exemplu în acest sens discursul de condamnare a comunismului susţinut de Traian Băsescu în faţa Parlamentului în 2006, când Preşedintele a prezentat raportul Comisiei pentru analiza comunismului, organism coordonat de Vladimir Tismăneanu. Scriitorul Thierry Wolton, prezent şi el la conferinţă, a vorbit despre o particularitate a României, a felului în care comunismul a căzut aici în 1989. Astfel, Wolton a preferat să vorbească despre Revoluţia din 1989, punând între ghilimele cuvântul "revoluţie". Potrivit lui Wolton, căderea comunismului în fostul bloc sovietic a fost cauzată tocmai de Moscova, care dorea să schimbe "vechii comunişti" aflaţi la putere cu "reformatori", care să fie obedienţi, şi totodată prezentabili pentru Occident, de unde trebuiau atrase investiţii. Astfel, în Germania KGB a regizat mişcări populare în vederea înlocuirii conducerii, însă acestea au devenit mişcări populare reale şi au dus la căderea Zidului Berlinului. "Încercarea lui Gorbaciov de a introduce socialismul cu faţă umană a eşuat pentru că oamenii nu mai voiau socialism, însă în România a reuşit. Dacă în toate celelalte ţări 'reformatorii' nu au avut curajul să reprime mişcările populare, aici regimul a câştigat asupra mişcării prin Iliescu. De aceea României îi merge atât de greu, faţă de Polonia de exemplu, pentru că aici strategia de a introduce un 'reformator' a ţinut", a spus Thierry Wolton. Stéphane Courtois este director la Centre International des Recherches Scientifiques, coordonatorul lucrarii de renume mondial "Le livre noir du communisme" (1997), al revistei "Communisme", al colecţiei "Democratie ou Totalitarisme" şi al "Dictionaire du Communisme" apărut la editura Larousse anul trecut. Thierry Wolton este autorul a numeroase cărţi de analiză şi investigaţie a istoriei recente, dintre care cele mai cunoscute sunt "Le KGB en France" (1986), "Le grand recrutement" (1993), "Rouge-Brun: Le mal du siècle" (1999), "Comment guerir du complexe de gauche" (2003) şi "La IV-eme guerre mondiale" (2005), informeaza Newsin, preluat de Realitatea TV.

Ministerul educatiei a abandonat romanii din Ucraina

 Ministrul roman al Educatiei, Cristian Adomnitei, a semnat la sfarsitul saptamanii trecute, in capitala ucraineana Kiev, un protocol cu omologul sau ucrainean, prin care practic este suspendat sprijinul Bucurestiului pentru tinerii etnici romani din fostul stat sovietic, informeaza Ziua. Conform noului protocol romano-ucrainean de colaborare in domeniul invatamantului pentru anii 2008-2011, etnicii romani din Ucraina si, respectiv, diaspora ucraineana din Romania vor beneficia de pana la 50 de burse pentru studii universitare de licenta si maxim 50 de burse pentru masterat. Totodata, cele doua ministere vor acorda, pe baza de reciprocitate, pana la 10 burse de doctorat, actul bilateral continand si alte prevederi paritare, net avantajoase Kievului. Gestul fara precedent al ministrului roman pune egal intre comunitatea autohtona de peste 500.000 de romani din Ucraina, inglobati in fosta republica sovietica in urma tratatului Ribentropp-Molotov, si mica diaspora ucraineana din Romania de circa 60.000 de persoane. In anul 2000, Guvernul de la Bucuresti a alocat pentru romanii din Ucraina 200 de locuri pentru studii universitare, 100 de locuri pentru master si 25 pentru studii postuniversitare. De asemenea, intre 2000 si 2005, peste 200 de profesori din tinuturile romanesti aflate sub ocupatia Kievului, beneficiau anual de stagii de perfectionare. Incepand din 2005, cand Mihai Gheorghiu, actual sef al Departamentului pentru Relatii cu Romanii de Pretutindeni, era director al Centrului Eudoxiu Hurmuzachi, programele mai sus mentionate au fost suspendate. Din cauza dezinteresului general al autoritatilor romane, in 2006 au venit la studii in tara doar 15 tineri, sub pretextul lipsei unui acord intre cele doua ministere. In 2007, concursul de admitere a fost anuntat cu intarziere, majoritatea absolventilor romani din Ucraina interesati fiind nevoiti sa abandoneze. Potrivit statisticilor neoficiale, anual peste 3000 de tineri romani din Ucraina termina liceul sau invatamantul general de 11 clase, un numar net superior etnicilor ucraineni interesati sa isi continue studiile in tara de origine.

Foto: Ziua

Tabara romano-germana la Brasov

 Desfasurata in perioada 10 – 21 iulie 2008, tabara romano – germana organizata in acest an de catre Oficiul National pentru Cultul Eroilor in colaborare cu Uniunea Populara Germana pentru Ingrijirea Mormintelor de Razboi (VDK), a avut ca scop ingrijirea mormintelor si a monumentului comemorativ de razboi din Cimitirul de Onoare de la Timisul de Sus, transmite Romanian Global News. In cadrul actiunii comune a tinerilor voluntari germani si romani, prima de acest fel, au fost ingrijite cele 287 de morminte individuale si comune, au fost curatate insemnele de capatai si au fost rescrise numele eroilor de pe fiecare cruce. De asemenea, a fost curatat monumentul comemorativ din cadrul cimitirului si s-au refacut inscrisurile de pe acesta. Vineri 18 iulie a.c., incepand cu ora 11.00, la Cimitirului de Onoare de la Timisul de Sus, a avut loc ceremonia de inchidere a primei tabere comune romano – germane in cadrul careia, reprezentantii Oficiului National pentru Cultul Eroilor vor inmana diplome de onoare voluntarilor participanti la tabara in semn de recunoastere a muncii lor prin care au cinstit memoria eroilor. Cu acest prilej, va fi depusa o coroana de flori, iar reprezentantii tinerilor voluntari germani si romani vor rosti in limbile romana, respectiv germana, scurte discursuri de omagiere a sacrificiului eroilor cazuti pe campul de onoare.

O medalie de bronz la Olimpiada Internaţională de Biologie

 Lotul României a obţinut o medalie de bronz la a XIX-a ediţie a Olimpiadei Internaţionale de Biologie, organizată în perioada 13-20 iulie, la Mumbai, în India, informează un comunicat de presă remis luni AGERPRES.Performanţa a fost reuşită de Robert Heler, elev al Colegiului Naţional 'Mihai Viteazul' din Turda. Din echipa ţării noastre au mai făcut parte Georgiana Emmanuela Gîlcă de la Colegiul Naţional 'Emil Racoviţă' din Iaşi, Georgeta Bontaş de la Colegiul Naţional 'Petru Rareş' din Piatra Neamţ, şi Paul Bulzu de la Colegiul Naţional 'Constantin Diaconovici Loga' din Timişoara, care au realizat punctaje foarte apropiate de cele care le-ar fi permis câştigarea medaliei de bronz. La această ediţie a olimpiadei au participat 220 de concurenţi din 55 de ţări.