Declaratia Universalã a Drepturilor Omului

 

Articolul 1
Toate fiintele umane se nasc libere si egale in demnitate si in drepturi. Ele inzestrate cu ratiune si constiinta si trebuie sa se comporte unii fata de altele in spiritul fraternitatii.

Articolul 2
Fiecare om se poate prevala de toate drepturile si libertatile proclamate in prezenta Declaratie fara nici un fel de deosebire ca, de pilda, deosebirea de rasa, culoare, sex, limba, religie, opinie politica sau orice alta opinie, de origine nationala sau sociala, avere, nastere sau orice alte imprejurari.

Articolul 3
Orice fiinta umana are dreptul la viata, la libertate si la securitatea persoanei sale.

Articolul 4
Nimeni nu va fi tinut in sclavie, nici in servitute; sclavajul si comertul cu sclavi sint interzise sub toate formele lor.

Articolul 5
Nimeni nu va fi supus torturi, nici la pedepse sau tratamente crude, inumane sau degradante.

Articolul 7
Toti oamenii sint egali in fata legii si au, fara nici o deosebire, dreptul la o egala protectie a legii. Toti oamenii au dreptul la o protectie egala impotriva oricarei discriminari care ar viola prezenta Declaratie si impotriva oricarei provocari la o asemenea discriminare.

Articolul 12
Nimeni nu va fi supus la imixtiuni arbitrare in viata sa personala, in familia sa, in domiciliul lui sau in corespondenta sa, nici la atingeri aduse onoarei si reputatiei sale. Orice persoana are dreptul la protectia legii impotriva unor asemenea imixtiuni sau atingeri.

Articolul 13
Orice persoana are dreptul de a circula in mod liber si de a-si alege resedinta in interiorul granitelor unui stat. Orice persoana are dreptul de a parasi orice tara, inclusiv a sa, si de reveni in tara sa.

Articolul 15
Orice persoana are dreptul la o cetatenie.
Nimeni nu poate fi lipsit in mod arbitrar de cetatenia sa sau de dreptul de a-si schimba cetatenia.

Articolul 16
Cu incepere de la implinirea virstei legale, barbatul si femeia, fara nici o restrictie in ce priveste rasa, nationalitatea sau religia, au dreptul de a se casatori si de a intemeia o familie. Ei au drepturi egale la contractarea casatoriei, in decursul casatoriei si la desfacerea ei.
Casatoria nu poate fi incheiata decit cu consimtamintul liber si deplin al viiitorilor soti.
Familia constituie elementul natural si fundamental al societatii si are dreptul la ocrotire din partea societatii si a statului.

 Articolul 18
Orice om are dreptul la libertatea gindirii, de constiinta si religie; acest drept include libertatea de a-si schimba religia sau convingerea, precum si libertatea de a-si manifesta religia sau convingerea, singur sau impreuna cu altii, atit in mod public, cit si privat, prin invatatura, practici religioase, cult si indeplinirea riturilor.

Articolul 19
Orice om are dreptul la libertatea opiniilor si exprimarii; acest drept include libertatea de a avea opinii fara imixtiune din afara, precum si libertatea de a cauta, de a primi si de a raspindi informatii si idei prin orice mijloace si independent de frontierele de stat.

Articolul 20
Orice persoana are dreptul la libertatea de intrunire si de asociere pasnica.
Nimeni nu poate fi silit sa faca parte dintr-o asociatie.

Articolul 23
Orice persoana are dreptul la munca, la libera alegere a muncii sale, la conditii echitabile si satisfacatoare de munca, precum si la ocrotirea impotriva somajului.
Toti oamenii, fara nici o discriminare, au dreptul la salariu egal pentru munca egala.
Orice om care munceste are dreptul la o retribuire echitabila si satisfacatoare care sa-i asigure atit lui, cit si familiei sale, o existenta conforma cu demnitatea umana si completata, la nevoie, prin alte mijloace de protectie sociala.
Orice persoana are dreptul de a intemeia sindicate si de a se afilia la sindicate pentru apararea intereselelor sale .

Articolul 25
Orice om are dreptul la un nivel de trai care sa-i asigure sanatatea si bunastarea lui si familiei sale, cuprinzind hrana, imbracamintea, locuinta, ingrijirea medicala, precum si serviciile sociale necesare; el are dreptul la asigurare in caz de somaj, boala, invaliditate, vaduvie, batrinete sau in celelalte cazuri de pierdere a mijloacelor de

subzistenta, in urma unor imprejurari independente de vointa sa.
Mama si copilul au dreptul la ajutor si ocrotire deosebite. Toti copiii, fie ca sint nascuti in cadrul casatorii sau in afara acesteia, se bucura aceeasi protectie sociala.

Articolul 26
Orice persoana are dreptul la invatatura. Invatamintul trebuie sa fie gratuit, cel putin in ceea ce priveste invatamintul elementar si general. Invatamintul elementar trebuie sa fie obligatoriu. Invatamintul tehnic si profesional trebuie sa fie la indemina tuturor, iar invatamintul superior trebuie sa fie de asemenea egal, accesibil tuturora, pe baza de merit.
Invatamintul trebuie sa urmareasca dezvoltarea deplina a personalitatii umane si intarirea respectului fata de drepturile omului si libertatile fundamentale. El trebuie sa promoveze intelegerea, toleranta, prietenia intre toate popoarele si toate grupurile rasiale sau religioase, precum si dezvoltarea activitatii Organizatiei Natiunilor Unite pentru mentirenea pacii.
Parintii au dreptul de prioritate in alegerea felului de invatamint pentru copiii lor minori.

Articolul 27
Orice persoana are dreptul de a lua parte in mod liber la viata culturala a colectivitatii, de a se bucura de arte si de a participa la progresul stiintific si la binefacerile lui.
Fiecare om are dreptul la ocrotirea intereselor morale si materiale care decurg din orice lucrare stiintifica, literara sau artistica al carei autor este.

 

 

 

 

CARTA EUROPEANÃ A LIMBILOR

REGIONALE SAU MINORITARE

 

PREAMBUL

 

 

 

Statele membre ale Consiliului Europei, semnatare ale prezentei Carte,

 

Considerând cã scopul Consiliului Europei este realizarea unei uniuni mai strânse între membrii sãi, îndeosebi pentru salvgardarea ºi promovarea idealurilor ºi principiilor care constituie patrimoniul lor comun;

 

Considerând cã protectia limbilor regionale sau minoritare istorice din Europa, dintre care unele riscã, în decursul timpului, sã disparã, contribuie la mentinerea ºi dezvoltarea traditiilor ºi a bogatei culturale a Europei;

 

Considerând cã dreptul de a folosi o limbã regionalã sau minoritarã în viata privatã ºi publicã reprezintã un drept imprescriptibil, în conformitate cu principiile cuprinse în Pactul international relativ la drepturile civile ºi politice al Natiunilor Unite, ºi în conformitate cu spiritul Conventiei pentru apãrarea drepturilor omului ºi a libertãtilor fundamentale a Consiliului Europei;

 

Luând în considerare activitatea realizatã în cadrul C.S.C.E. ºi în special Actul final de la Helsinki din 1975 ºi documentul reuniunii de la Copenhaga din 1990;

 

Subliniind valoarea interculturalitãtii ºi a pluri-lingvismului, ºi considerând cã protectia ºi încurajarea limbilor regionale sau minoritare nu trebuie sã se facã în detrimentul limbilor oficiale ºi a necesitatii de a le însuºi;

 

Conºtiente de faptul ca protectia ºi promovarea limbilor regionale sau minoritare în diferite tãri ºi regiuni ale Europei reprezintã o contributie importantã la construirea unei Europe bazatã pe principiile democratiei ºi ale diversitãtii culturale, în cadrul suveranitãtii nationale ºi al integritãtii teritoriale;

 

Ținând seama de conditiile specifice ºi de traditiile istorice proprii diferitelor regiuni ale statelor Europei;

 

Au convenit asupra celor ce urmeazã:

 

PARTEA I

DISPOZITII GENERALE

 

 

ARTICOLUL 1

Definitii

 

În sensul prezentei Carte:

a. prin expresia “limbi regionale sau minoritare” se înteleg limbile:

i. folosite în mod traditional într-o anumitã zonã a unui stat de cãtre cetãtenii acelui stat care constituie un grup numeric inferior restului populatiei statului; ºi

ii. diferite de limba (-ile) oficialã (-ale) a (ale) acelui stat; ea nu include nici dialectele limbii (-ilor) oficiale a (ale) statului, nici limbile migrantilor;

b. prin “zona în cadrul cãreia o limbã regionalã sau minoritarã este folositã” se întelege aria geograficã în care aceasta limbã reprezintã modul de exprimare al unui numãr de persoane justificând adoptarea a diferite mãsuri de protectie ºi de promovare prevãzute prin prezenta Cartã;

c. prin “limbi non-teritoriale” se înteleg limbile folosite de cetãtenii unui stat care sunt diferite de limba (-ile) folositã (-ite) de restul populatiei statului, dar care, deși folosite în mod traditional pe teritoriul statului, nu pot fi asociate cu o anumitã arie geograficã a acestuia.

 

ARTICOLUL 2

Angajamente

 

1. Fiecare Parte se angajeazã sã aplice prevederile Partii II la ansamblul limbilor regionale sau minoritare folosite pe teritoriul sãu, care corespund definitiilor din articolul 1.

2. În ceea ce privește orice limbã indicatã în momentul ratificãrii, al acceptãrii sau al aprobãrii, în conformitate cu articolul 3, fiecare Parte se angajeazã sã aplice un minimum de treizeci ºi cinci de paragrafe sau alineate selectionate dintre prevederile Pãrtii III a prezentei Carte, dintre care cel putin trei selectionate din fiecare din articolele 8 ºi 12 ºi unul (cel putin) din fiecare din articolele 9, 10, 11 ºi 13.

 

 

ARTICOLUL 3

Modalitãti

 

1. Fiecare stat contractant trebuie sã specifice în instrumentul sau de ratificare, de acceptare sau de aprobare fiecare limbã regionalã sau minoritarã, sau fiecare limbã oficiala mai putin rãspânditã pe ansamblul sau pe o parte a teritoriului sãu, la care se aplicã paragrafele selectionate în

conformitate cu paragraful 2 al articolului 2.

2. Orice Parte poate, în orice moment ulterior, sã notifice Secretarului general cã acceptã obligatiile decurgând din prevederile oricãrui alt paragraf al Cartei care nu fusese specificat în instrumentul de ratificare, de acceptare sau de aprobare, sau cã va aplica paragraful 1 al prezentului articol altor limbi regionale sau minoritare sau altor limbi oficiale mai putin rãspândite pe ansamblul sau pe o parte a teritoriului sãu.

3. Angajamentele prevãzute în paragraful precedent vor fi considerate parte integrantã a ratificãrii, a acceptãrii sau a aprobãrii ºi vor avea aceleași efecte cu începere de la data notificãrii lor.

 

ARTICOLUL 4

Regimuri de protectie existente

 

1. Nici o prevedere a prezentei Carte nu poate fi interpretata ca o limitare sau derogare de la drepturile garantate prin Conventia europeanã a drepturilor omului.

2. Prevederile prezentei Carte nu aduc atingere prevederilor mai favorabile care reglementeazã situatia limbilor regionale sau minoritare, sau statutul juridic al persoanelor apartinând minoritãtilor, existente deja într-un Stat Parte sau care sunt prevãzute de acordurile internationale bilaterale sau multilaterale pertinente.

ARTICOLUL 5

Obligatii existente

 

Nici o prevedere a prezentei Carte nu va putea fi interpretata ca implicând dreptul de a angaja o activitate sau de a realiza o actiune ce contravine scopurilor Cartei Natunilor Unite sau altor obligatii de drept International, inclusiv principiului suveranitãtii ºi integritãtii teritoriale a statelor.

 

ARTICOLUL 6

Informare

 

Pãrtile se angajeazã sã vegheze ca autoritãtile, organizatiile ºi persoanele interesate sã fie informate asupra drepturilor ºi obligatiilor stabilite prin prezenta Cartã.

 

PARTEA II

Obiective ºi principii urmãrite în conformitate cu paragraful 1 ºi 2 al articolului 2

 

ARTICOLUL 7

Obiective ºi principii

 

1. În ceea ce privește limbile regionale sau minoritare, în zonele în care aceste limbi sunt folosite ºi în functie de situatia fiecãrei limbi, Pãrtile își întemeiazã politica, legislatia ºi practica pe urmãtoarele obiective ºi principii:

a. recunoașterea limbilor regionale sau minoritare ca o expresie a bogãtiei culturale;

b. respectarea ariei geografice a fiecãrei limbi regionale sau minoritare, în așa fel încât diviziunile administrative existente sau noi sã nu constituie un obstacol pentru promovarea respectivei limbi regionale sau minoritare;

c. necesitatea unei actiuni hotãrâte pentru promovarea limbilor regionale sau minoritare în vederea salvgardãrii lor;

d. facilitarea si/sau încurajarea folosirii oral sau ºi în scris, a limbilor regionale sau minoritare, în viata publicã sau în viata privatã;

e. mentinerea ºi dezvoltarea relatiilor, în domeniile prevãzute în prezenta Cartã, între grupurile folosind o limbã regionalã sau minoritarã ºi alte grupuri ale aceluiași stat ce vorbesc o limbã practicatã într-o formã identicã sau apropiatã, ca ºi stabilirea de relatii culturale cu alte grupuri din respectivul stat folosind limbi diferite;

f. stabilirea de forme ºi mijloace adecvate de predare ºi studiere a limbilor regionale sau minoritare, la toate nivelurile corespunzãtoare;

g. stabilirea de mijloace permitând celor ce nu vorbesc o limba regionalã sau minoritarã ºi care locuiesc într-o arie unde aceasta limba este folositã sã o învete, dacã doresc acest lucru;

h. promovarea studiilor ºi a cercetãrilor în domeniul limbilor regionale sau minoritare în universitãti sau institutii echivalente;

i. promovarea unor forme corespunzãtoare de schimburi transnationale, în domeniile prevãzute de prezenta Cartã, pentru limbile regionale sau minoritare folosite într-o formã identicã sau apropiatã în douã sau mai multe state.

2. Pãrtile se angajeazã sã elimine, daca nu au fãcut-o deja, orice distinctie, excludere, restrictie sau preferintã nejustificatã relativã la folosirea unei limbi regionale sau minoritare ºi având drept scop descurajarea sau punerea în pericol a mentinerii sau dezvoltãrii acesteia. Adoptarea de masuri speciale în favoarea limbilor regionale sau minoritare, destinate sã promoveze egalitatea între vorbitorii acestor limbi ºi restul populatiei, sau urmãrind sã tinã seama de situatiile lor specifice, nu este consideratã ca un act de discriminare fatã de vorbitorii limbilor mai rãspândite.

3. Pãrtile se angajeazã sã promoveze, prin masuri corespunzãtoare, întelegerea reciprocã între toate grupurile lingvistice ale tãrii, îndeosebi actionând în așa fel încât respectul, întelegerea ºi toleranta fatã de limbile regionale sau minoritare sã figureze printre obiectivele educatiei ºi instruirii desfãșurate în tarã, ºi sã încurajeze mijloacele de comunicare în masã sã urmãreascã același obiectiv.

4. În determinarea politicii fatã de limbile regionale sau minoritare, Pãrtile se angajeazã sã ia în considerare necesitãtile ºi dorintele exprimate de grupurile ce folosesc aceste limbi. Ele sunt încurajate sã creeze, dacã este necesar, organe cu rol consultativ asupra tuturor chestiunilor legate de limbile regionale sau minoritare.

5. Pãrtile se angajeazã sã aplice, mutatis mutandis, principiile enumerate în paragrafele 1-4 de mai sus, la limbile non-teritoriale. Totuși, în cazul acestor limbi, natura ºi cuprinderea masurilor ce urmeazã a fi luate pentru a da efect prezentei Carte, vor fi determinate într-o manierã flexibilã, tinând seama de necesitati ºi dorinte, ºi respectând traditiile ºi caracteristicile grupurilor care folosesc limbile respective.

 

PARTEA III

Mãsuri în favoarea folosirii limbilor regionale sau minoritare în viata publicã,

ce urmeazã a fi adoptate în conformitate cu

angajamentele asumate în virtutea paragrafului 2 al articolului 2

 

ARTICOLUL 8

Învãtãmânt

 

1. În materie de învãtãmânt, Pãrtile se angajeazã, în ceea ce privește zonele în care sunt folosite astfel de limbi, în functie de situatia fiecãreia dintre aceste limbi ºi fãrã a aduce atingere limbii (-ilor) oficiale a (ale) statului:

a. i. sã prevadã desfãșurarea unei educatii preșcolare în limbile regionale sau minoritare respective; sau

ii. sã prevadã desfãșurarea unei pãrti substantiale a educatiei preșcolare în limbile regionale sau minoritare respective; sau

iii. sã aplice una din masurile vizate la punctele i ºi ii de mai sus, cel putin elevilor ale cãror familii o solicitã ºi al cãror numãr este considerat suficient; sau

iv. dacã autoritãtile publice nu au competente directe în domeniul educatiei preșcolare, sã favorizeze ºi/sau încurajeze aplicarea mãsurilor vizate la punctele i-iii de mai sus;

b. i. sã prevadã desfãșurarea unui învãtãmânt primar în limbile regionale sau minoritare respective; sau

ii. sã prevadã desfãșurarea unei pãrti substantiale a învãtãmântului primar în limbile regionale sau minoritare respective; sau

iii. sã prevadã, în cadrul învãtãmântului primar, cã predarea limbilor regionale sau minoritare respective sã facã parte integrantã din programa de învãtãmânt; sau

iv. sã aplice una din masurile vizate la punctele i-iii de mai sus, cel putin elevilor ale cãror familii o solicitã ºi al cãror numãr este considerat suficient;

c. i. sã prevadã desfãșurarea unui învãtãmânt secundar în limbile regionale sau minoritare respective; sau

ii. sã prevadã desfãșurarea unei pãrti substantiale a învãtãmântului secundar în limbile regionale sau minoritare respective; sau

iii. sã prevadã, în cadrul învãtãmântului secundar, predarea limbilor regionale sau minoritare ca parte integrantã a programei de învãtãmânt; sau

iv. sã aplice una din mãsurile vizate la punctele i-iii de mai sus, cel putin elevilor care o solicitã – sau, daca este cazul, al cãror familii o solicitã – în numãr considerat suficient;

d. i. sã prevadã desfãșurarea unui învãtãmânt tehnic ºi vocational în limbile regionale sau minoritare respective; sau

ii. sã prevadã desfãșurarea unei pãrti substantiale a învãtãmântului tehnic ºi vocational în limbile regionale sau minoritare respective; sau

iii. sã prevadã, în cadrul educatiei tehnice ºi vocationale, predarea limbilor regionale sau minoritare respective, ca parte integrantã a programei de învãtãmânt; sau

iv. sã aplice una din masurile vizate la punctele i-iii de mai sus cel putin elevilor care o solicita – sau, daca este cazul, ale cãror familii o solicitã – în numãr considerat suficient;

e. i. sã prevadã desfãșurarea unui învãtãmânt universitar ºi a altor forme de învãtãmânt superior în limbile regionale sau minoritare; sau

ii. sã prevadã studiul acestor limbi, ca disciplinã a învãtãmântului universitar ºi superior; sau

iii. dacã, în temeiul rolului statului în raport cu institutiile de învãtãmânt superior, alineatele i ºi ii nu pot fi aplicate, sã încurajeze si/sau sã autorizeze crearea unui învãtãmânt superior în limbile regionale sau minoritare sau a unor modalitãti permitând studierea acestor limbi în universitate sau în alte institutii de învãtãmânt superior;

f. i. sã ia masuri pentru organizarea de cursuri de educatie pentru adulti sau de educatie permanentã desfãșurate în principal sau integral în limbile regionale sau minoritare; sau

ii. sã propunã aceste limbi ca discipline de educatie pentru adulti sau de educatie permanenta; sau

iii. dacã autoritãtile publice nu au competente directe în domeniul educatiei adultilor, sã favorizeze ºi/sau sã încurajeze predarea acestor limbi în cadrul educatiei pentru adulti sau al educatiei permanente;

g. sã ia masuri pentru asigurarea predãrii istoriei ºi a culturii pe care limba regionalã sau minoritarã le exprimã;

h. sã asigure pregãtirea de baza ºi permanenta a cadrelor didactice necesare punerii în aplicare a acelora dintre paragrafele de la a. la g. acceptate de Parte;

i. sã creeze unul sau mai multe organe de control însãrcinate sã urmãreascã masurile adoptate ºi progresele realizate în directia instituirii sau a dezvoltãrii predãrii limbilor regionale sau minoritare ºi sã realizeze asupra acestor chestiuni rapoarte periodice care vor fi fãcute publice.

2. În materie de învãtãmânt ºi în ceea ce privește zonele altele decât cele în care sunt folosite în mod traditional limbile regionale sau minoritare, Pãrtile se angajeazã sã autorizeze, sã încurajeze ºi sã creeze, daca numãrul vorbitorilor unei limbi regionale sau minoritare o justificã, predarea în limba regionala sau minoritarã, sau predarea acestei limbi la niveluri de învãtãmânt corespunzãtoare.

 

 

ARTICOLUL 9

Justitia

 

1. Pãrtile se angajeazã, în ceea ce privește circumscriptiile autoritãtilor judiciare în care numãrul persoanelor folosind limbile regionale sau minoritare justificã mãsurile specificate mai jos, în functie de situatia fiecãreia din aceste limbi, ºi cu conditia ca utilizarea posibilitãtilor oferite de prezentul paragraf sã nu fie consideratã de cãtre judecãtor ca împiedicând buna administrare a justitiei:

a. în cadrul procedurilor penale:

i. sã prevadã cã, la cererea uneia din pãrti, tribunalele sã îºi desfãșoare procedurile în limbile regionale sau minoritare; si/sau

ii. sã garanteze acuzatului dreptul de a se exprima în limba sã regionalã sau minoritarã; ºi/sau

iii. sã prevadã ca cererile ºi probele, scrise sau orale, sã nu fie considerate ca inadmisibile numai pe motivul cã sunt formulate într-o limbã regionalã sau minoritarã; ºi/sau

iv. sã administreze în aceste limbi regionale sau minoritare, la cerere, actele în legãtura cu procedurile judiciare, dacã este necesar prin recurgerea la interpreti ºi traduceri care sã nu implice cheltuieli suplimentare pentru cei interesati;

b. în cadrul procedurilor civile:

i. sã prevadã cã, la cererea unei pãrti, tribunalele sã îºi desfãșoare procedurile în limbile regionale sau minoritare; ºi/sau

ii. sã permitã, ca atunci când o parte la un litigiu trebuie sã comparã personal în fata unui tribunal, aceasta sã se exprime în limba sa regionala sau minoritarã, fãrã ca prin aceasta sã se expunã la cheltuieli suplimentare; ºi/sau

iii. sã permitã administrarea de documente ºi probe în limbile regionale sau minoritare, dacã este necesar prin recurgerea la interpreti ºi traduceri;

c. în procedurile în fata jurisdictiilor competente în materie administrativã:

i. sã prevadã ca jurisdictiile la cererea uneia din pãrti, sã conducã procedura într-una din limbile regionale sau minoritare;

ii. sã permitã, în cazul în care o parte aflatã în litigiu trebuie sã comparã în persoanã în fata unui tribunal, sã se exprime în limba sa regionalã sau minoritarã fãrã ca pentru aceasta sã se expunã la cheltuieli suplimentare;

iii. sã permitã producerea de documente ºi de probe în limbile regionale sau minoritare; daca este necesar se va recurge la interpreti ºi la traduceri.

d. sã ia masuri pentru a asigura aplicarea alineatelor i-iii ale paragrafelor b ºi c de mai sus ºi utilizarea eventuala de interpreti ºi traduceri, fãrã ca aceasta sã atragã cheltuieli suplimentare pentru cei interesati.

2. Pãrtile se angajeazã:

a. sã nu conteste validitatea actelor juridice întocmite în tara numai pe motivul ca acestea sunt redactate intr-o limba regionala sau minoritara; sau

b. sã nu conteste validitatea, între pãrti, a actelor juridice întocmite în tarã numai pe motivul ca acestea sunt redactate intr-o limbã regionalã sau minoritarã, ºi sã prevadã cã acestea pot fi invocate împotriva unor pãrti terte interesate care nu folosesc respectivele limbi, cu conditia ca ºi continutul actului (-elor) sã fie adus la cunoștinta acestora de cãtre persoanele care il (le) invoca; sau

c. sã nu conteste validitatea, între pãrti, a actelor juridice întocmite în tarã numai pe motivul ca sunt redactate într-o limba regionalã sau minoritarã.

3. Pãrtile se angajeazã sã facã accesibile, în limbile regionale sau minoritare, textele legislative nationale cele mai importante ºi pe acelea care intereseazã în mod special pe cei ce utilizeazã aceste limbi, dacã aceste texte nu sunt deja disponibile în alt fel.

 

ARTICOLUL 10

Autoritãtile administrative ºi serviciile publice

 

În circumscriptiile administrative ale statului locuite de un numãr de vorbitori de limbi regionale sau minoritare, care justificã masurile specificate mai jos, ºi în functie de situatia fiecãrei limbi, Pãrtile se angajeazã, în mãsura în care este posibil:

a. i. sã vegheze ca autoritãtile administrative sã utilizeze limbile regionale sau minoritare; sau

ii. sã vegheze ca functionarii autoritãtilor administrative care asigurã relatia cu publicul sã foloseascã limbile regionale sau minoritare în raporturile lor cu persoanele care li se adreseazã în aceste limbi; sau

iii. sã vegheze ca vorbitorii de limbi regionale sau minoritare sã poatã prezenta cereri orale sau scrise ºi sã primeascã rãspunsuri în aceste limbi; sau

iv. sã vegheze ca vorbitorii de limbi regionale sau minoritare sã poatã prezenta cereri orale sau scrise în aceste limbi;

v. sã vegheze ca vorbitorii de limbi regionale sau minoritare sã poatã prezenta ca valabil un document întocmit în aceste limbi;

b. sã punã la dispozitie formulare ºi texte administrative de uz curent pentru populatie în limbile regionale sau minoritare, sau în versiuni bilingve;

c. sã permitã autoritãtilor administrative sã întocmeascã documente într-o limbã regionalã sau minoritarã.

2. în ceea ce privește autoritãtile locale ºi regionale din zonele locuite de un numãr de vorbitori de limbi regionale sau minoritare în care se justifica masurile specificate mai jos, Pãrtile se angajeazã sã permitã si/sau sã încurajeze:

a. folosirea limbilor regionale sau minoritare în cadrul administratiei regionale sau locale;

b. posibilitatea pentru vorbitorii de limbi regionale sau minoritare de a prezenta cereri orale sau scrise în aceste limbi;

c. publicarea de cãtre autoritãtile regionale a textelor oficiale ºi în limbile regionale sau minoritare;

d. publicarea de cãtre autoritãtile locale a textelor oficiale ºi în limbile regionale sau minoritare;

e. folosirea de cãtre autoritãtile regionale a limbilor regionale sau minoritare în dezbaterile din Consiliile lor, fãrã a exclude, totuși, folosirea limbii (-lor) oficiale a (ale) statului;

f. folosirea de cãtre autoritãtile locale a limbilor regionale sau minoritare în dezbaterile din Consiliile lor, fãrã a exclude, totuși, folosirea limbii (-ilor) oficiale a (ale) statului;

g. folosirea sau adoptarea, daca este cazul alãturi de denumirea în limba (-ile) oficiala (-ale), a formelor traditionale ºi corecte ale toponimiei în limbile regionale sau minoritare.

3. în ceea ce privește serviciile publice asigurate de cãtre autoritãtile administrative sau de cãtre alte persoane care actioneazã în cadrul competentei acestora Pãrtile contractante se angajeazã, în zonele în care limbile regionale sau minoritare sunt folosite, în functie de situatia fiecãrei limbi ºi în mãsura în care acest lucru este posibil:

a. sã vegheze ca limbile regionale sau minoritare sã fie folosite în cadrul serviciilor publice; sau

b. sã permitã vorbitorilor de limbi regionale sau minoritare sã formuleze cereri ºi sã primeascã rãspunsul în aceste limbi; sau

c. sã permitã vorbitorilor de limbi regionale sau minoritare sã formuleze cereri în aceste limbi.

4. în vederea aplicãrii dispozitiilor paragrafelor 1, 2 ºi 3 pe care le-au acceptat, Pãrtile se angajeazã sã ia una sau mai multe dintre masurile ce urmeazã:

 

a. traducerea sau interpretarea eventual solicitate;

 

b. alegerea si, daca este cazul, formarea unui numãr suficient de functionari ºi alti agenti publici;

 

c. satisfacerea, în mãsura în care este posibil, a cererilor agentilor publici care cunosc o limba regionala sau minoritara de a fi repartizati în zona în care aceasta limba este folosita.

 

 

5. Pãrtile se angajeazã sã permitã, la cererea celor interesati, folosirea sau adoptarea de patronime în limbile regionale sau minoritare.

 

 

ARTICOLUL 11

Mijloace de comunicare

 

1. Pãrtile se angajeazã, pentru vorbitorii limbilor regionale sau minoritare, în zonele în care aceste limbi sunt folosite, în functie de situatia fiecãrei limbi, în mãsura în care autoritãtile publice au, în mod direct sau indirect, competente, atributii sau un rol în acest domeniu, cu respectarea principiilor de independentã ºi autonomie a mijloacelor de comunicare:

a. în mãsura în care radioul ºi televiziunea au caracterul de servicii publice:

i. sã asigure crearea cel putin a unei statii de radio ºi a unui canal de televiziune în limbile regionale sau minoritare; sau

ii. sã încurajeze ºi/sau sã faciliteze crearea cel putin a unei statii de radio ºi a unui canal de televiziune în limbile regionale sau minoritare; sau

iii. sã ia masuri corespunzãtoare pentru ca difuzorii sã programeze emisiuni în limbile regionale sau minoritare;

b. i. sã încurajeze ºi/sau sã faciliteze crearea cel putin a unei statii de radio în limbile regionale sau minoritare; sau

ii. sã încurajeze ºi/sau sã faciliteze emiterea de programe de radio în limbile regionale sau minoritare, în mod periodic;

c. i. sã încurajeze ºi/sau sã faciliteze crearea cel putin a unui canal de televiziune în limbile regionale sau minoritare; sau

ii. sã încurajeze ºi/sau sã faciliteze difuzarea de programe de televiziune în limbile regionale sau minoritare, în mod periodic;

d. sã încurajeze ºi/sau sã faciliteze realizarea ºi difuzarea de productii audio ºi audiovizuale în limbile regionale sau minoritare;

e. i. sã încurajeze ºi/sau sã faciliteze crearea ºi/sau mentinerea cel putin a unui organ de presa în limbile regionale sau minoritare; sau

ii. sã încurajeze ºi/sau sã faciliteze publicarea de articole de presa în limbile regionale sau minoritare, în mod periodic;

f. i. sã acopere costurile suplimentare ale mijloacelor de comunicare ce utilizeazã limbile regionale sau minoritare, atunci când legea prevede o asistenta financiara, în general, pentru mijloacele de comunicare; sau

ii. sã extindã masurile existente de asistenta financiara la productiile audiovizuale în limbile regionale sau minoritare;

g. sã sprijine formarea jurnaliștilor ºi a personalului pentru mijloacele de comunicare ce utilizeazã limbile regionale sau minoritare.

 

2. Pãrtile se angajeazã sã garanteze libertatea de receptie directa a emisiunilor de radio ºi de televiziune ale tãrilor vecine realizate într-o limbã folositã într-o formã identicã sau apropiatã de o limbã regionalã sau minoritarã ºi sã nu se opunã retransmiterii de emisiuni de radio ºi televiziune din tãrile vecine, realizate într-o astfel de limbã. Ele se angajeazã în plus sã vegheze ca nici o restrictie a libertarii de expresie ºi a liberei circulatii a informatiei într-o limbã folosita într-o formã identicã sau apropiatã de o limba regionalã sau minoritarã, sã nu fie impusã presei scrise. Exercitarea libertãtilor mentionate mai sus, atrãgând cu sine obligatii ºi responsabilitãti, poate fi supusã anumitor formalitãti, conditii, restrictii sau sanctiuni prevãzute de lege, care constituie mãsuri necesare, într-o societate democraticã, în interesul securitãtii nationale, al integritãtii teritoriale sau a sigurantei publice, al apãrãrii ordinii ºi al prevenirii crimei, al protectiei sãnãtãtii sau a moralei, al protectiei reputatiei sau a drepturilor altora, pentru împiedicarea divulgãrii informatiilor confidentiale, sau pentru garantarea autoritãtii ºi a impartialitãtii puterii judecãtorești.

3. Pãrtile se angajeazã sã vegheze ca interesele vorbitorilor limbilor regionale sau minoritare sã fie reprezentate sau luate în considerare în cazul structurilor eventual create, în conformitate cu legea, având ca sarcinã garantarea libertãtii ºi a pluralitãtii mijloacelor de comunicare.

 

ARTICOLUL 12

Activitãti ºi facilitati culturale

 

1. În ceea ce privește activitãtile ºi facilitãtile culturale – în special biblioteci, videoteci, centre culturale, muzee, arhive, academii, teatre ºi cinematografe, precum ºi operele literare ºi productia cinematograficã, folclorul, festivalurile, industria culturalã, incluzând în special utilizarea de noi tehnologii – Pãrtile se angajeazã, în zonele în care aceste limbi sunt folosite ºi în mãsura în care autoritãtile publice au competente, puteri sau un rol în acest domeniu:

a. sã încurajeze formele de exprimare ºi initiativele specifice limbilor regionale sau minoritare ºi sã favorizeze diferite mijloace de acces la operele produse în aceste limbi;

b. sã favorizeze diferitele modalitãti de acces în alte limbi la operele produse în limbile regionale sau minoritare, sprijinind ºi dezvoltând activitãtile de traducere, dublare, post-sincronizare ºi subtitrare;

c. sã favorizeze accesul în limbile regionale sau minoritare la operele produse în alte limbi, sprijinind ºi dezvoltând activitãtile de traducere, dublare, post-sincronizare ºi subtitrare;

d. sã vegheze ca organismele însãrcinate sã întreprindã ºi sã sustinã diferite forme de activitãti culturale, sã integreze într-o mãsura adecvatã, cunoașterea ºi folosirea limbilor ºi culturilor regionale sau minoritare în actiunile a cãror initiativa o au, sau pe care le sprijinã;

e. sã favorizeze punerea la dispozitia organismelor însãrcinate sã întreprindã sau sã sustinã activitãti culturale, a unui personal cunoscãtor al limbii regionale sau minoritare ca ºi al limbii (-lor) restului populatiei;

f. sã încurajeze participarea directã a reprezentantilor limbilor regionale sau minoritare la demersurile de organizare a facilitatilor ºi de planificare a activitãtilor culturale;

g. sã încurajeze si/sau sã faciliteze crearea unuia sau mai multor organisme însãrcinate sã colecteze, depoziteze ºi sã prezinte sau sã publice operele realizate în limbile regionale sau minoritare;

h. dacã este necesar, sã creeze si/sau sã promoveze ºi sã finanteze servicii de traducere ºi de cercetare terminologica, în vederea, în special, a mentinerii ºi dezvoltãrii în fiecare limbã regionalã sau minoritarã a unei terminologii administrative, comerciale, economice, sociale, tehnologice sau juridice adecvate.

2. În ceea ce privește alte zone decât cele în care limbile regionale sau minoritare sunt, în mod traditional, folosite, Pãrtile se angajeazã sã autorizeze, sã încurajeze ºi/sau sã prevadã, daca numãrul vorbitorilor unei limbi regionale sau minoritare justificã aceasta, activitãti sau facilitati culturale adecvate, în conformitate cu paragraful precedent.

3. Pãrtile se angajeazã ca în politica lor culturalã pe plan extern sã acorde un loc corespunzãtor limbilor regionale sau minoritare ºi culturii pe care ele o exprima.

 

 

ARTICOLUL 13

Viata economicã ºi socialã

 

1. În ceea ce privește activitãtile economice ºi sociale, Pãrtile se angajeazã, pentru ansamblul tãrii:

 

a. sã excludã din propria legislatie, orice dispozitie care interzice sau limiteazã în mod nejustificat, folosirea limbilor regionale sau minoritare în documentele referitoare la viata economicã sau socialã, ºi, mai ales, în contractele de muncã ºi în documentele tehnice, cum ar fi instructiunile de utilizare a produselor sau a echipamentelor tehnice;

 

b. sã interzicã introducerea în regulamentele interne ale întreprinderilor ºi în actele private a oricãror clauze ce exclud sau limiteazã folosirea limbilor regionale sau minoritare, cel putin între vorbitorii aceleiași limbi;

 

c. sã se opunã practicilor ce tind sã descurajeze folosirea limbilor regionale sau minoritare în cadrul activitãtilor economice ºi sociale;

 

d. sã faciliteze si/sau sã încurajeze prin alte mijloace decât cele vizate în alineatul precedent, folosirea limbilor regionale sau minoritare.

 

2. în domeniul activitãtilor economice ºi sociale, Pãrtile se angajeazã, în mãsura în care autoritãtile publice sunt competente în zona în care limbile regionale sau minoritare sunt folosite, ºi daca acest lucru este posibil:

 

a. sã defineascã, prin reglementãrile financiare ºi bancare, modalitãtile ce permit, în conditii compatibile cu uzantele comerciale, folosirea limbilor regionale sau minoritare la redactarea ordinelor de platã (CEC, cambie, etc.) sau a altor documente financiare sau, daca este cazul, sã vegheze la initierea unui astfel de proces;

 

b. în sectoarele economice ºi sociale aflate direct sub controlul lor (sectorul public) sã realizeze actiuni destinate sã încurajeze folosirea limbilor regionale sau minoritare;

 

c. sã vegheze ca institutiile sociale cum ar fi spitalele, cãminele de bãtrâni, azilurile sã ofere posibilitatea de a primi ºi de a îngriji, în propria lor limba, pe vorbitorii unei limbi regionale sau minoritare, care necesita îngrijiri din motive de sãnãtate, vârstã sau altele;

d. sã supravegheze, prin mijloace corespunzãtoare, ca instructiunile de sigurantã sã fie înscrise ºi în limbile regionale sau minoritare;

 

e. sã facã accesibile în limbile regionale sau minoritare informatiile furnizate de autoritãtile competente, în ceea ce privește drepturile consumatorilor.

 

ARTICOLUL 14

Schimburi transfrontaliere

 

Pãrtile se angajeazã:

a. sã aplice acordurile bilaterale ºi multilaterale existente care le angajeazã fatã de statele în care aceeași limbã este folositã într-o forma identicã sau apropiatã sau, dacã este necesar, sã depunã toate eforturile pentru a încheia astfel de acorduri, de naturã sã favorizeze contactele intre vorbitorii aceleiași limbi din statele respective, în domeniile culturii, învãtãmântului, informatiei, formãrii profesionale ºi educatiei permanente;

b. în interesul limbilor regionale sau minoritare, sã faciliteze ºi/sau sã promoveze cooperarea transfrontalierã, mai ales între autoritãtile regionale sau locale din zonele în care accesai limbã este folosita intr-o forma identicã sau apropiatã.